România a pierdut poziția de la coada clasamentului veniturilor europene, fiind depășită de Bulgaria în ceea ce privește salariul mediu net. Această schimbare de paradigmă apare după ce, în ultimele 14 luni, Guvernul Ilie Bolojan nu a reușit să asigure o creștere salarială care să compenseze inflația. Din cauza creșterii accelerate a prețurilor, puterea de cumpărare a cetățenilor români a intrat într-o scădere continuă, afectând direct nivelul de trai al populației.
Situația economică a forțat numeroși consumatori să își restrângă drastic coșul de cumpărături și să renunțe la produse de bază. Cetățenii raportează că veniturile nu cresc în același ritm cu costul vieții, ceea ce îi obligă să gestioneze bugetul ca pe un exercițiu de supraviețuire. Mulți aleg să schimbe obiceiurile alimentare sau să caute constant promoții pentru a putea acoperi cheltuielile zilnice, în condițiile în care prețurile la alimente, precum carnea de pui, au crescut semnificativ.
Presiunea asupra bugetelor familiilor s-a accentuat începând cu iulie 2025, moment în care a fost eliminată plafonarea prețurilor la energia electrică. Ulterior, majorarea TVA-ului a amplificat fenomenul de scumpire a bunurilor și serviciilor. În paralel, măsurile de austeritate aplicate au limitat veniturile unor categorii de angajați din sectorul public. În august 2026, salariul mediu net a înregistrat chiar și o scădere nominală, fiind cu aproximativ 130 de lei mai mic decât în luna iulie.
Comparația directă cu Bulgaria arată că un angajat din România primește, în medie, aproximativ 1.065 de euro net, în timp ce venitul din țara vecină este cu circa 5% mai mare. Această diferență se va reflecta și la nivelul salariului minim. De la 1 ianuarie 2027, salariul minim net din Bulgaria ar urma să fie de aproximativ 520 de euro, în comparație cu cele circa 510 euro prevăzute pentru România. Economistul Bogdan Glăvan avertizează că inflația reală tinde să fie mai mare decât estimările inițiale.
Impactul economic este resimțit și de către companii, deoarece scăderea puterii de cumpărare a clienților duce la profituri mai mici. Disparitățile salariale rămân însă foarte mari între sectoarele de activitate din țară. În timp ce în sectorul IT salariul mediu net este de aproximativ 13.000 de lei, iar în extracția de petrol și gaze ajunge la 12.000 de lei, în sectorul HoReCa veniturile unor angajați sunt de doar 3.000 de lei pe lună.
Evoluția veniturilor în România este strâns legată de deciziile politice privind taxarea și controlul prețurilor la energie. În contextul european, stabilitatea economică a unui stat depinde de capacitatea de a menține puterea de cumpărare a populației în raport cu inflația. Scăderea veniturilor reale și creșterea costurilor de viață reprezintă o provocare majoră pentru stabilitatea socială și pentru capacitatea de consum a întregii economii naționale.