O decizie a Curții de Apel București a dus la suspendarea ordinului Ministerului Muncii privind lista profesiilor deficitare, blocând platforma de recrutare a muncitorilor din afara Uniunii Europene. Această situație a împiedicat angajatorii să depună cereri pentru aducerea de personal nou timp de aproape două luni. Blocajul afectează direct și cei 3.666 de lucrători străini care se află deja pe teritoriul României, riscând pierderea documentelor valabile sau incapacitatea de a schimba angajatorul.
După deblocarea prevăzută pentru 15 noiembrie, numărul ocupațiilor care permit aducerea de muncitori străini va trece de la 289 la aproximativ 400 de categorii. Printre noile meserii care vor fi incluse în lista de ocupații deficitare se numără brancardier, bonă, electrician, gaterist la tăiat bușteni, maistru mecanic sau operator deratizare, dezinsecție și dezinfecție. De asemenea, vor fi incluse profesii precum confecționer structuri metalice pentru construcții, ceea ce va ajuta companiile care se confruntă cu lipsa de personal.
Sectorul construcțiilor este unul dintre cele mai afectate de acest deficit de personal calificat. Gina Iordan, angajator, a declarat că apelarea la muncitori străini a fost o necesitate, nu o opțiune, pentru companiile din acest domeniu. Aceasta a subliniat că există o nevoie critică atât de muncitori necalificați, cât și de specialiști în meserii precum zidar, fierar, dulgher sau sudor, care reprezintă punctele cu cel mai mare deficit de forță de muncă în prezent.
Deși lista se extinde, reprezentanții patronatelor avertizează că deblocarea platformei nu rezolvă integral dificultățile logistice ale angajatorilor. Romulus Badea, președintele Patronatului Importatorilor de Forță de Muncă, a menționat că termenul pentru procedura de adăugare a unor profesii noi a fost redus la 10 zile la cererea mediului privat. Totuși, angajatorii trebuie să se înregistreze din nou pentru fiecare campanie de recrutare, un proces care poate dura până la 30 de zile.
Problemele persistă și în procesul de obținere a vizelor, care nu a devenit mai rapid. La Jakarta, timpul de așteptare poate ajunge la 204 de zile, în timp ce la Manila și Rabat termenul depășește în unele situații limita legală de 60 de zile. În acest context, agențiile de recrutare se confruntă cu riscuri majore, putându-și pierde dreptul de funcționare dacă 30% dintre cererile depuse sunt respinse sau retrase de clienți.
Sistemul de recrutare a forței de muncă străine din România este reglementat prin proceduri de vize și autorizații de muncă, procese care sunt supuse unor termene legale stricte pentru a asigura fluxul de angajați. În prezent, gestionarea acestor fluxuri de persoane din afara spațiului UE depinde de interconectarea dintre platformele ministeriale și consulatele din diverse țări, unde întârzierile administrative pot afecta stabilitatea contractelor de muncă deja semnate.