Datele furnizate de INS indică o schimbare în structura veniturilor din România, sectorul industrial concurând direct cu joburile de birou. În luna august 2026, zece sectoare industriale au înregistrat un salariu mediu net de peste 6.000 de lei, în timp ce în trei dintre acestea acest prag a fost depășit de peste 10.000 de lei. La nivelul întregii economii, salariul mediu net a crescut cu 5,6% într-un an, ajungând la 5.688 de lei, față de 5.387 de lei în august 2025.
Cele mai mari venituri medii nete se regăsesc în trei domenii specifice. Extracția petrolului și gazelor deține cel mai mare salariu mediu net, de 11.760 lei, cu o creștere de 7,8%. Urmează cocserie și prelucrarea țițeiului, cu un salariu de 11.478 lei, deși acest sector a înregistrat o scădere de 1,5%. Ultimul sector care depășește pragul de 10.000 de lei este fabricarea produselor din tutun, cu un venit de 10.285 lei și o creștere anuală de 15,0%.
Alte sectoare industriale oferă salarii medii nete semnificative, depășind pragul de 6.000 de lei. Industria metalurgică înregistrează 6.571 lei, cu o evoluție de 12,2%, urmată de produsele farmaceutice cu 6.539 lei și calculatoarele și produsele electronice cu 6.520 lei. Alte domenii includ alte mijloace de transport (6.463 lei), mașini și utilaje (6.267 lei), fabricarea băuturilor (6.189 lei) și reparații și instalarea mașinilor (6.043 lei), toate contribuind la creșterea veniturilor din producție.
Specializarea și competența sunt factori determinanți pentru aceste venituri ridicate. Sorina Faier, managing partner la Elite Searchers, explică faptul că un electrician industrial, un tehnician de mentenanță, un specialist în automatizări sau un reglor CNC cu experiență poate câștiga mai bine decât un angajat într-un rol administrativ. Ghidul salarial Hays România din 2025 susținea această tendință, indicând pentru inginerii de automatizări salarii de bază între 11.500 și 19.600 de lei brut, iar pentru inginerii de mentenanță între 10.700 și 16.000 de lei brut.
Totuși, analiza veniturilor din fabrică necesită o abordare comparativă cu joburile de birou. Sorina Faier subliniază că venitul total în industrie poate include sporuri de noapte, ore suplimentare și bonusuri de producție, însă trebuie luate în calcul și aspecte precum programul în schimburi, naveta și efortul fizic. Pentru unii candidați, transportul asigurat și un program predictibil sunt decisive, în timp ce alții pot prefera flexibilitatea unui job de birou, chiar dacă diferența de bani este mai mică.
Evoluția salarială din sectorul industrial reflectă o competiție tot mai strânsă pentru forța de muncă calificată. În timp ce unele sectoare precum fabricarea produselor din tutun sau industria metalurgică prezintă creșteri semnificative, alte domenii precum cocserie și prelucrarea țițeiului au înregistrat scăderi. Această diversitate a veniturilor și a creșterilor anuale arată că specializarea tehnică devine un motor principal pentru veniturile medii în economia românească.