Un grup format din 81 de foști parlamentari ai Republicii Moldova, care au semnat Declarația de Independență din 1991, a trimis un apel oficial către autoritățile din România. Aceștia solicită președintelui, Parlamentului și Guvernului României să reanalizeze proiectul de modificare a Legii cetățeniei române. Documentul vizează condițiile specifice în care descendenții foștilor cetățeni români pot beneficia de acest drept, solicitând o abordare care să nu afecteze comunitățile cu rădăcini comune.
Apelul este adresat direct și celor 13 deputați care au inițiat propunerea legislativă actuală. Semnatarii susțin că orice eventuală fraudă sau neregularitate din procedura de redobândire a cetățeniei trebuie combatută prin verificări riguroase ale documentelor și aplicarea strictă a legii existente. Aceștia subliniază că măsurile de control nu trebuie să ducă la limitarea accesului tuturor descendenților la această procedură, evitând astfel restrângerea drepturilor unei întregi comunități.
Proiectul de lege, depus la Senat pe 15 septembrie 2026, propune modificarea articolelor 10 și 11 din Legea cetățeniei române nr. 21/1991. În prezent, articolul 11 permite redobândirea cetățeniei atât persoanelor care au pierdut-o, cât și descendenților acestora până la gradul al treilea de rudenie. Noua propunere vizează limitarea procedurii speciale doar pentru persoanele care au deținut efectiv cetățenia română, ceea ce ar putea exclude copiii și nepoții care solicită acest statut pe baza originii familiale.
Inițiatorii modificărilor argumentează că această schimbare este necesară pentru eficientizarea procedurilor administrative și pentru reducerea timpilor de așteptare. Aceștia menționează dificultățile întâmpinate de autorități în procesul de verificare a unui volum mare de solicitări, dorind să prevină utilizarea documentelor neconforme sau falsificate. Totuși, foștii parlamentari amintesc că separarea familiilor a avut loc în urma ocupării sovietice a Basarabiei, iar consecințele acestor evenimente istorice se resimt și în prezent.
Subiectul a fost abordat și de premierul Luca-Alexandru Niculescu în timpul unei vizite la Chișinău, pe 27 octombrie. Acesta a declarat că va analiza proiectul după revenirea la București și după consultarea oficialilor din Republica Moldova. Premierul a subliniat totodată că Parlamentul deține dreptul de inițiativă legislativă și că trebuie respectată independența acestei instituții în procesul de legiferare, în timp ce proiectul se află în prezent în etapa de procedură parlamentară.
Legislația privind cetățenia română reprezintă un instrument juridic esențial pentru gestionarea legăturilor dintre România și Republica Moldova. În contextul procesului de apropiere a Republicii Moldova de Uniunea Europeană, aceste decizii legislative au un impact direct asupra relațiilor bilaterale și asupra statutului juridic al persoanelor cu rădăcini comune pe ambele maluri ale Prutului, influențând mobilitatea și integrarea socială a descendenților.