Sistemele guvernamentale din Republica Moldova au fost victimele unui atac cibernetic major, care a compromis datele personale ale unui număr uriaș de cetățeni. Serviciul Tehnologia Informației și Securitate Cibernetică a anunțat miercuri că aproximativ 750.000 de numere de identificare de stat (IDNP) și alte informații private au fost vizate de extrageri neautorizate. Acest incident afectează direct modelul de digitalizare pe care autoritățile române intenționau să îl adopte recent.
Proiectul de digitalizare, susținut de vicepremierul Oana Gheorghiu și ministrul economiei, digitalizării, antreprenoriatului și turismului, Irineu Darău, prevedea interconectarea sistemelor din România cu cele din Republica Moldova. Planul viza renunțarea la Platforma Națională de Interoperabilitate (PNI), adoptată prin hotărâre de guvern, pentru implementarea modelului nConnect din țara vecină, fără a trece prin procesul de licitație publică. Această schimbare de strategie era susținută de tabăra Bolojan și de gruparea #rezist.
În urma atacului, se constată că o treime din CNP-urile cetățenilor din Republica Moldova se află acum în posesia hackerilor. Victor Ciutacu a comentat faptul că România dorea să importe acest sistem considerat de susținători ca fiind un exemplu de eficiență și performanță. Dacă procesul de conectare a bazelor de date ar fi fost finalizat mai rapid, cetățenii români s-ar fi aflat în aceeași situație de vulnerabilitate ca cei din Republica Moldova.
Analistul politic Bogdan Chirieac și jurnalistul Victor Ciutacu au discutat despre acest incident în cadrul emisiunii "Punctul Culminant" de la România TV. Bogdan Chirieac a subliniat că birocrația și procedurile lente ale statului român au reprezentat, în acest caz, un factor de protecție neintenționat. El a afirmat că norocul țării este că procesele administrative din România sunt atât de lente, încât implementarea sistemului nConnect nu a ajuns la tahapul de conectare efectivă.
Situația a generat și reacții juridice, existând informații despre depunerea unor plângeri penale și denunțuri la DNA în acest caz. Victor Ciutacu a menționat că anumite persoane au fost afectate financiar de aceste probleme de securitate. Discuția a evidențiat contrastul dintre rapiditatea implementării sistemelor în Republica Moldova și procedurile complexe din România, care, deși încetinesc procesele, par să fi împiedicat expunerea datelor cetățenilor români la același risc cibernetic.
Securitatea datelor digitale rămâne un subiect critic pentru stabilitatea statelor moderne, în contextul în care infrastructurile guvernamentale sunt ținte constante pentru atacuri cibernetice. În România, gestionarea acestor riscuri implică un echilibru între nevoia de modernizare prin digitalizare și respectarea riguroasă a procedurilor de securitate și licitație, pentru a evita implementarea unor sisteme vulnerabile care pot expune datele personale ale întregii populații.