NATO a raportat o scădere semnificativă a numărului de incidente care afectează infrastructura submarină critică din zona Mării Baltice. Christian Buck, asistentul secretarului general al NATO pentru operațiuni, a prezentat aceste date în cadrul unei reuniuni la Parlamentul European, la data de 3 noiembrie. Acesta a menționat că ultimul eveniment de acest tip a fost înregistrat în ianuarie 2026, având o amploare și un impact limitate asupra rețelelor monitorizate de Alianță.
Christian Buck a subliniat că activitatea de vigilență cunoscută sub numele de Baltic Sentry a reușit să crească costul acțiunilor ostile în regiune. Totuși, oficialul a admis că este dificil de stabilit în ce măsură această reducere a incidentelor este direct cauzată de măsurile NATO sau de o simplă diminuare sau deplasare a amenințării. Deși există o corelație între măsuri și scăderea evenimentelor, descurajarea rămâne un element greu de demonstrat direct prin cifre exacte.
În prezent, mijloacele maritime și cele aeriene utilizate în cadrul Baltic Sentry sunt de origine europeană. Christian Buck a precizat că, deși navele și avioanele de patrulare sunt europene, structura de comandă a NATO și capacitățile strategice ale Alianței continuă să includă contribuția SUA. Această prezență regională este susținută de resurse europene existente, demonstrând capacitatea aliaților de a menține o supraveghere activă în zona critică.
Supravegherea este sprijinită tehnic de instrumentul MAINSAIL, care integrează date maritime, satelitare și comerciale pentru a semnala activități suspecte. Acesta poate identifica deplasări neobișnuite ale navelor lângă infrastructura sensibilă, oferind o imagine operațională comună. Totuși, Christian Buck a avertizat că o alertă generată de MAINSAIL nu dovedește automat un act de sabotaj, deoarece atribuirea responsabilității și investigațiile juridice rămân în competența autorităților naționale.
În ceea ce privește Marea Neagră, Christian Buck a explicat faptul că Bulgaria, România și Turcia nu au solicitat o activitate maritimă echivalentă cu Baltic Sentry. Acesta a argumentat că războiul Rusiei împotriva Ucrainei transformă regiunea într-un teatru de ostilități diferit de mediul pentru care a fost concepută vigilența în Marea Baltică. Deși nu există o prezență maritimă similară, în regiune continuă să existe exerciții și măsuri de descurajare aliate.
Protecția cablurilor submarine implică și resurse financiare europene distincte de activitatea militară NATO. În iunie 2026, Comisia Europeană a anunțat 5,8 milioane de euro pentru două centre regionale de securitate a cablurilor în Marea Baltică și Marea Mediterană. În același timp, a fost lansat un apel separat de 40 de milioane de euro pentru dezvoltarea capacităților de reparație ale cablurilor submarine de comunicații, acțiuni care nu sunt legate de programul Baltic Sentry.