Analistă de la Carnegie Europe, Iliriana Gjoni, propune implementarea unor mecanisme noi pentru pregătirea statelor membre ale Uniunii Europene în contextul procesului de extindere. Această strategie vizează organizarea unor adunări cetățenești, efectuarea unor evaluări detaliate asupra impactului economic și regional, precum și stabilirea unor parteneriate durabile între comunitățile din statele actuale și cele candidate. Propunerea are ca scop transformarea dezbaterilor de la nivel național în instrumente care să influențeze pozițiile guvernelor europene.
Prima direcție propusă de Iliriana Gjoni vizează organizarea unor adunări cetățenești care să includă atât participanți din Uniunea Europeană, cât și din țările candidate. Este esențial ca aceste sesiuni să integreze și persoanele sceptice față de extindere, pentru a permite o discuție reală asupra compromisurilor. Obiectivul central nu este crearea unui consens artificial, ci facilitarea unei participări informate, în care autoritățile să răspundă public la recomandările formulate de cetățeni.
O a doua componentă importantă este realizarea unor evaluări sectoriale și regionale pentru a analiza efectele extinderii asupra economiei. Aceste analize ar trebui să vizeze teme precum agricultura, salariile, migrația sau cheltuielile publice, fiind discutate ulterior în parlamentele naționale. Ulterior, discuțiile ar trebui extinse către autoritățile locale și municipalități, astfel încât oportunitățile și problemele identificate să poată fi integrate direct în deciziile politice de la nivel național și european.
Ultima recomandare vizează crearea unor legături durabile între societăți prin parteneriate între instituții educaționale, culturale și organizații civice. Iliriana Gjoni sugerează utilizarea programelor precum Erasmus+ sau Europa Creativă pentru a asigura interacțiuni între statele membre și țările candidate. Accentul ar trebui pus nu doar pe marile capitale, ci și pe comunitățile rurale sau zonele îndepărtate, pentru ca cetățenii să înțeleagă mai bine viitorii parteneri prin experiențe comune.
În ceea ce privește contextul actual al opiniilor publice, datele Eurobarometrului realizat în februarie–martie 2025 indică faptul că 56% dintre respondenții din UE susțineau continuarea extinderii, în timp ce 38% nu erau de acord. Un aspect critic evidențiat de acest sondaj este faptul că 67% dintre cetățeni se considerau insuficient informați despre procesul de extindere. Aceste cifre subliniază necesitatea unei comunicări mai eficiente și a unui dialog mai profund cu electoratul.
Propunerile analistei nu reprezintă măsuri deja adoptate de instituțiile europene și nu înlocuiesc criteriile oficiale de aderare sau procesul de ratificare. Miza principală identificată este asigurarea unui sprijin politic real în statele membre, deoarece progresele diplomatice ale țărilor candidate nu garantează automat acceptarea de către electoratele europene. Guvernelor trebuie să anticipeze preocupările cetățenilor pentru a evita ca deciziile de extindere să fie percepute ca fapte împlinite fără consultare democratică.