Senatul a respins votul inițiativa legislativă care ar fi permis adolescenților de peste 16 ani să acceseze servicii de consiliere psihologică, psihoterapie sau psihologie clinică fără acordul prealabil al părinților. Propunerea, care a fost inițiată de USR, a primit susținerea doar din partea USR și UDMR, în timp ce celelalte partide au votat împotriva acesteia. Până în prezent, nu au fost făcute declarații publice pentru a explica motivele din spatele votului împotriva modificării legii.
Conform textului propus, accesul minorilor la asistență ar fi fost condiționat de o evaluare a capacității cognitive, realizată de un psiholog cu drept de liberă practică. Adolescenții care au împlinit vârsta de 16 ani ar fi putut solicita singuri servicii de consiliere școlară și psihologică direct la cabinetele de asistență psihopedagogică din unitățile de învățământ. Inițiatorul proiectului, Ruxandra Cibu Deaconu, a declarat că a fost dificil să gestioneze lipsa de susținere din partea unor colegi cu care a lucrat anterior pe alte legi destinate copiilor.
Un aspect central al proiectului era protecția în cazele de risc. Psihologul sau specialistul ar fi avut obligația de a informa reprezentanții legali sau autoritățile competente dacă identifică situații de abuz sever, risc iminent de autovătămare sau vătămare a altor persoane. De asemenea, intervenția ar fi fost obligatorie în cazul suspiciunii unei afecțiuni care necesită tratament medical. George Gima, deputat USR, a subliniat necesitatea legii, întrebând ce poate face un adolescent dacă problema sa provine chiar din mediul familial sau dacă părinții refuză ajutorul.
Contextul social din România relevă dificultăți majore în protecția minorilor. Datele furnizate de Salvați Copiii arată că 46% dintre copiii din țară spun că sunt bătuți acasă, în timp ce 28% dintre părinți recunosc acest fapt. Mai mult, 21% dintre părinți consideră că bătaia este un mijloc util în educație. Pe lângă violența domestică, 90% dintre profesori și consilieri școlari consideră că elevii lor sunt victime ale bullying-ului, fenomen care adaugă presiune psihologică adolescenților.
Opinia publică pare să fie împărțită în ceea ce privește această autonomie a minorilor. Un sondaj realizat de DCNews pe tema dacă adolescenții de peste 16 ani ar trebui să meargă singuri la psiholog fără acordul părinților indică faptul că 42% dintre respondenți sunt de acord cu această măsură. Totuși, majoritatea celor interogați, reprezentând 58%, au ales varianta că acest lucru nu ar trebui să se întâmple, reflectând o rezistență socială la ideea de consimțământ propriu pentru evaluare și terapie.