Județele Suceava și Sălaj se remarcă prin cele mai ridicate rate de fertilitate din România, fiind singurele care depășesc pragul de 1,75 copii per femeie. Conform estimărilor Eurostat pentru anul 2024, Suceava a înregistrat un indicator de 1,81 copii per femeie, în timp ce Sălaj a ajuns la o valoare de 1,80. Aceste date evidențiază o realitate demografică fragmentată în interiorul țării, cu variații marcante între regiuni.
După primele două județe din clasament, Harghita ocupă următoarea poziție cu o rată de 1,64 copii per femeie, urmată de Giurgiu, care înregistrează 1,57. Lista celor cu valori ridicate continuă cu Ialomița și Mureș, ambele având câte 1,55, Brașov cu 1,54 și Covasna cu 1,53. Aceste cifre arată că, deși există zone cu o natalitate mai activă, nicio regiune nu atinge pragul necesar pentru înlocuirea naturală a generațiilor.
La extremul opus al clasamentului se situează județul Ilfov, care prezintă cea mai scăzută rată de fertilitate din țară, cu doar 1,09 copii per femeie. Diferența dintre Suceava, care deține cel mai mare indicator, și Ilfov este de 0,72 copii per femeie. Urmează Mehedinți cu 1,16, Gorj cu 1,17, Vâlcea cu 1,21, Cluj cu 1,22 și municipiul București, care înregistrează o valoare de 1,23.
La nivelul Uniunii Europene, rata totală a fertilității a scăzut la 1,34 copii per femeie în 2024, de la 1,38 înregistrat în 2023. Aceasta reprezintă cea mai mică valoare de la începutul seriei statistice din 2001. În Europa, doar cinci regiuni depășesc pragul de 2,1 copii per femeie, printre acestea fiind Mayotte cu 3,51 și Guyana Franceză cu 3,10, în timp ce în Spania, insula La Palma a raportat cea mai mică valoare, de 0,76.
Indicatorul ratei fertilității reprezintă o estimare statistică a numărului de copii pe care i-ar putea avea, în medie, o femeie pe parcursul întregii perioade reproductive. Este important de menționat că acest parametru nu trebuie confundat cu numărul de nașteri efective sau cu rata natalității anuale. Evoluția populației depinde, de asemenea, de structura pe vârste, de mortalitate și de fluxurile de migrație din fiecare județ.
În contextul demografic european, rata fertilității este un instrument esențial pentru planificarea serviciilor publice, cum ar fi infrastructura medicală, școlile sau creșele. Deși datele Eurostat pentru România sunt estimări pentru anul 2024 și pot fi revizuite, ele subliniază dificultatea de a atinge nivelul de 2,1 copii per femeie, necesar pentru menținerea populației în absența migrației și în condiții de mortalitate scăzută.